Aşadar... doamnelor şi domnilor, am oroarea să vă prezint Pâinea Boromir.
Ca să fiu scurt: miroase a clor, un semn clar al calităţii ridicate din robinet, probabil datorită sursei de apă proaspătă Bradişor care nici pană astăzi nu am înţeles de ce nu este folosită; are gust de naftalină, avantajul fiind că nu se umple coca de molii; coaja este mai elastică decât Orbit.
Ah, şi era să uit, mucegăieşte suspect de uşor pentru o pâine cu E-uri.
Acum că mă gandesc, e aşa de pufoasă că trebuie mancată cu margarină, întinderea untului fiind doar o fantezie nebună în asemenea condiţii.
Să trecem şi la dilemă: de ce se mai vinde? E ea chiar aşa de ieftină faţă de toate celelalte branduri? O asemenea monstrozitate cum doar o societate împinsă artificial spre profituri absurde poate crea mă pune pe gânduri. Dilema2: să cheltui mai mult să mănanc sănătos acum, sau să dau bani pe mai multe medicamente la bătrâneţe?
Adevărul e că nimeni nu-mi poate garanta că ajung la bătrâneţe. Dar Boromir îmi poate garanta o pâine ieftină şi proastă, şi promite s-o livreze zilnic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu